A CINCEA ZI LA ROMA

HOINARI IN CETATEA ETERNA-a cincea zi

Ultima zi la Roma. Suntem aproape gata sa bifam acest proiect ca si terminat. Desi pe lista noastra de obiective au mai ramas muuulte de bifat, care oricum nu incapeau de facut intr-o zi doua ci cel putin inca o saptamana...cel putin. Dar oricum de la inceput am hotarat sa nu transformam acest sejur intr-un maraton , ci sa vizitam cat este posibil pe indelete, sa ne simtim bine sa putem gusta din farmecul orasului care oricat i-ai cauta chichite, ramane un oras fascinant. Un oras cu mult murmur, cu multe vociferari, unde auzi toate limbile pamantului, toti vorbesc si nimeni nu asculta, unde se fluiera ,se canta, unii cu nervi , altii mai calmi...au fost foarte interesante calatoriile cu mijloacele publice de transport si deasemeni tavernele din cartierele marginase centrului istoric, respectiv centrului plin de turisti. Tavernele in care italianul de bastina, vine sa manance cu familia sau singur, cand iese de la servici sau cand iese la plimbare. Modul liber si zgomotos de a vorbi de a se manifesta, de a rade sau a-si exprima indignarea sau supararea...oricum trec foarte repede de la o stare la alta. Am fost incantata sa-i observ in mediul lor pe cetatenii Romei. Deci, in ultima zi, am pornit spre muzeul Capitolini care era musai sa-l vizitam ca si multe altele dar am dat cu banul si a iesit Capitolini. Superb, maiestos, istorie si arta de-a valma.Din propria noastra experienta stim ca muzeele sunt mancatoare de timp, de foarte mult timp si oricat am incercat noi sa trecem mai repede, nu te lasa inima sa nu te opresti si sa nu admiri: Statui, basoreliefuri, ruine, picturi, tapiterii, mozaicuri, vase, arme , etc.etc.etc.Ne-am dat seama ca a trecut o multime de timp cand au inceput sa ne doara picioarele de atata mers, pe culoare, prin sali, pe scari, intre etaje...si ni s-a facut si foame. 

Am iesit intr-un tarziu-cam dupa 4-5 ore- si dupa ce am servit masa la o taverna de pe langa Monumentul Vitorio Emanuele, am pornit pe Corso Vitorio Emanuele spre basilica Sant'Andreea della Valle. O biserica ca o bijuterie. Foarte frumoasa, foarte aurita si deasemeni foarte mare. Statui, picturi, arhitectura, de toate ce poti vedea in orice biserica din Roma. 

Am plecat cu greu din basilica deoarece afara era foarte cald si in biserica exceptional de racoare. Ne-am indreptat spre Pantheon, caci ramasesem restanti cu o basilica destul de renumita ,Santa Maria Sopra Minerva, care este in imediata vecinatate a Pantheonului dar noi nu am dat de ea cu cateva zile in urma cand am fost si la Pantheon. Cu greu am gasit-o si acum, deoarece era mascata sub schele si panze caci exteriorul era in renovare.Hristos Răscumpărătorul sau Hristos care poartă crucea , este o sculptură de marmură realizată de maestrul Michelangelo, terminată în 1521, este în biserica Santa Maria sopra Minerva , la stânga altarului principal.

Fiind in apropiere de Piata Navona si deci de gelateria cu inghetata pe care am laudat-o cel mai mult, ne-am indreptat cu speranta unei racoriri binevenite pe caldura de afara cu faimoasa inghetata. Pe Via del Governo Vecchio 112 in coltul strazii si se numeste Frigidarium, asa pentru pofticiosii care au drum prin Roma. Bineinteles era o codita dar nu ca prima data si dupa ce am luat doua inghetate uriase ne-am refugiat la umbra si ne-am delectat cu delicioasa inghetata. Dupa care am mai aruncat o privire de la revedere la piata Navona si am luat-o la plimbare spre metrou caci timpul se scurgea repede de tot, prea repede pentru noi, si asa am ajuns si in piata de Trevi la faimoasa fantana, unde am mai aruncat doi banuti cu rugamintea fierbinte sa ne mai intoarcem o data la Roma. Am intrat spre racorire in biserica din piata Chiesa catolca Vincenzia e Anastasia, unde se pregatea sa inceapa un concert Vivaldi la orga. Imi venea sa plang ca nu mai aveam timp, trebuia sa mergem la hotel unde lasasem bagajele, caci ceck out -ul il facusem dimineata ca sa castigam timp si cu bagajele sa ne indreptam spre aeroport.

Cu parere de rau am lasat Roma in urma, cu speranta ca ne vom mai intoarce dar cu bucuria in suflet ca am descoperit atatea frumuseti, atatea lucruri minunate pe unele din ele le-am vazut in filme, in albume dar nu se poate compara poza unui tablou de Raphael cu a sta in camerele pictate de Raphael, frescele lui Michelangelo, statuile lui Caravagio, Bernini si altii, si multi altii pe ale caror lucrari nu am visat sa le vad aevea. Daca stiam ca avionul avea intarziere mai apucam barem o jumatate de ora de Vivalde la orga dar..asa a fost sa fie. Pe la 11 seara am luat avionul si pe la ora 1 aterizam la Otopeni de unde ne-a luat transportorul de la hotel si dupa un somn destul de subtire am inceput honareala prin Romania.