A patra zi in Barcelona

Am pastrat pentru ultima zi in Barcelona, cateva din obiectivele cele mai reprezentative pentru Barcelona si Catalonia , cum ar fi Sagrada Familia, Palatul Muzicii Catalane, Muzeul Picasso si Parcul Guel.. Dupa micul dejun, putin dupa ora opt, ne-am indreptat spre Barri Gotic de unde se ajungea foarte usor la Muzeul lui Picasso. Si cum in fiecare zi traseul era pe Paseing Gracia, Rambla si obiectivele de interes, de data aceasta de pe strada Valencia unde se afla hotelul nostru, chiar langa Muzeu Egiptean-pe care nu am reusit sa-l vizitam chiar daca am avut gratuitata prin Barcelona pass-in loc sa o luam la stanga spre paseing Gracia, am luat-o la dreapta si am iesit pe strada Pau Claris, paralela cu Passeing Gracia si Rambla. Pana la Muzeul Picasso care se deschidea la ora 9, ne-am oprit pe Via Laietania de unde se zarea Catedrala din Barcelona, printre palatele vechi, transformate in hoteluri de lux. Catedrala Sfintei Crucu si a Sfintei Eulia, respecta traditia multor lacasuri de cult de a fi construite pe locul unor temple. In acest caz inceputurile sunt o biserica in stil romanic din 1298.Fațada gotică masivă, lată de 40 m, pe care o vedem astăzi, e mult mai recentă, de la începutul secolului XX. Domul înalt de 70 m e opera arhitectului August Font i Carreras. Catedrala are 17 capele, o curte interioară (patio) și o criptă spectaculoasă a sfintei Eulalia.

Dupa o plimbare de mai bine de o jumatate de ora am ajuns la Muzeul Picasso, numai bine pentru a intra cu primii vizitatori. Muzeul prezinta cea mai vasta colectie ale lucrarilor lui Picasso din intreaga lui existenta-de cand era elev pana la moartea sa. Muzeul este gazduit de 5 palate sau case vechi gotice invecinate din Barcelona. In special muzeul prezinta relatia lui Picasso cu Barcelona o relatie formata in tinerete si in adolescent si a continuat pana la moartea sa. Muzeul a fost deschis in 1963 si de atunci pana in prezent s-a tot extins prin donatiile de lucrari primite, multe dintre ele facute chiar de Picasso. Colectia permanenta cuprinde trei sectiuni-pictura si desen, gravura si ceramica. Acesta include primii ani, perioada de formare, perioada cand a lucrat la Barcelona. In muzeu nu a fost voie sa facem poze sau sa filmam, asa ca am doar cateva imagini de la iesirea din muzeu.

 Dupa doua ore de Picasso, ne-am indreptat spre urmatorul obiectiv aflat destul de aproape si anume Palatul Muzicii Catalane.Palatul Muzicii e capodopera lui Domenech i Montaner si este inclus in lista monumentelor UNESCO. Liniile curbe elegante, în locul liniilor drepte, pentru decorațiuni uimitoare și pentru încorporarea formelor naturale în clădiri rămân constante ale școlii moderniste din Barcelona. Nota personală a lui Domenech i Montaner e dată de interesul său uriaș pentru floră și faună, de care s-a folosit pentru a transpune forme nemaivăzute în arhitectură. Așa e cazul pădurii de frunze de palmieri, care acoperă una dintre coloanele exterioare. La fel și la interior in splendida si grandioasa sala de concerte, unde sunetul ia o formă plastică. Muzele mitologiei grecești țâșnesc din pereții de ceramică pictată, valkiriile lui Richard Wagner explodează din pereții laterali, pentru a îmbrățișa motive folclorice din cântece din Catalunia, ce copleșesc capiteluri clasice și bustul lui Beethoven. Chiar și când e goală, această sală de concerte pare a avea un cor de piatră, care strigă.Obiectul decorativ, dar și funcțional, cel mai frumos e tavanul din sticlă al lui Antoni Rigalt, cu uluitorul său dom inversat, care simbolizează galbenul soarelui, pe fundal albastru. În fapt, întreaga sală de concerte e acoperită cu vitralii, ce permit susținerea concertelor ziua exclusiv cu lumină naturală. Orga uriașă de deasupra scenei e un alt element împrumutat din interiorul catedralelor catolice. Sala de concerte e special proiectată pentru spectacole muzicale, nefiind practică pentru teatru. Sectorul de jos are scaune ce se pot retrage, pentru a extinde scena, în timp ce balcoanele oferă, dacă nu cea mai bună vizibilitate, o acustică impecabilă. Cele mai mari nume ale muzicii au cântat aici, de obicei muzică de operă, dar și pop și concerte experimentale. Compozitori ca Maurice Ravel, Richard Strauss, Sergei Prokofiev, Igor Stravinsky, Sergei Rachmaninov, sau George Enescu și-au prezentat lucrările aici. Orchestrele filarmonice dirijate de: Herbert von Karajan, Zubin Mehta, Leonard Bernstein și Sergiu Celibidache au testat și ele acustica și ambianța cromatică a sălii cu tavan vitrat.

Dar , aproape a trecut prima parte a zilei si noi sa nu avem nici o surpriza care sa ne strice planurile? Eram programati la Sagrada Familiei la ora 14 iar la Parcul Guel la ora 16.30. Dupa ce am terminat vizita la Palatul Muzicii Catalane, am poposit cam o jumatate de ora la o cafea la cafeneaua Palatului. Cand sa iesim afara, am fost blocati de o ploaie cu galeata. Seara , ca de fiecare data, ne-am uitat la TV la vreme si se anunta cod rosu de ploi in sudul si sud-estul Spaniei, aproape de Barcelona. Eram cam pleostiti cand am vazut cum turna afara, dar nu a tinut mult si in vreo cinci minute aproape s-a oprit, iar noi in gecile de ploaie am pornit spre Sagrada caci nu mai aveam loc de zabava. Cand am ajuns cam devreme fata de ora programata, ne-am invartit prin magazinele cu suveniruri din vecinatatea Sagradei si ne-am terminat si programul de cumparaturi cand burnita s-a oprit de tot si noi am intrat in Sagrada Familia. La ora 2.15 eram programati sa urcam in unul din turnuri-noi am ales turnul nasterii. Pentru chestia asta am platit cu 10 euro de persoana in plus pe internet. 15 euro bilet simplu, 19 euro cu ghid audio si 29 euro inclus o urcare cu liftul intr-unul din turnuri si coborarea pe scari. Cand ne-am prezentat, ni s-a spus ca nu se poate urca in turnuri din cauza vremii nefavorabile. Bun dar banii?-ni s-a spus ca se vor returna in cont dar pana acum nimic nu a intrat in cont-20 de euro, cam 94 lei. Dar sa revin la fantastica Sagrada Familia. Ce pot sa va spun este ca merita sa mergeti la Barcelona doar pentru Sagrada Familia. Este Dumnezeiasca.În 1882, construcția Sagrada Família a început sub arhitectul Francisco de Paula del Vilar. În 1883, când Villar a demisionat, Gaudi a preluat funcția de arhitect-șef, transformând proiectul în stilul său arhitectural și tehnic, combinând formele gotice și curbiliniare art nouveau . Gaudi a dedicat restul vieții sale proiectului și este îngropat în cripta. În momentul decesului său la vârsta de 73 de ani, în 1926,  mai puțin de un sfert din proiect a fost finalizat.

Biserica va avea trei fațade mari: fațada Nasterii la răsărit, fațada Pasionala spre vest și fațada Glory la sud (care urmează să fie completată). Fatada nașterii a fost construită înainte ca lucrările să fie întrerupte în 1935 și să aibă influența cea mai directă a lui Gaudi. Fațada pasiunii a fost construită în funcție de designul pe care la creat Gaudi în 1917. Construcția a început în 1954, iar turnurile, construite pe planul eliptic, au fost terminate în 1976.  La fațada Glory,  a început construcția în 2002, va fi cea mai mare și mai monumentală dintre cele trei și va reprezenta ascensiunea lui Dumnezeu. Va prezenta, de asemenea, diferite scene cum ar fi Iadul, Purgatoriu și va include elemente precum cele sapte pacate moarte și cele sapte virtuti ceresti. Pe internet gasiti multe istorii si istorisiri despre Sagada Familiei dar trebuie vazuta neaparat. Cum nu a fost posibila urcarea in turn, timp de doua ore am cascat ochii si gura , am facut cativa Gb de poze iar aproape cand voiam sa plecam a inceput sa cante orga. Am incremenit dar nu numai eu. Daca in marea sala era un murmur continuu de la miile de vizitatori, deodata s-a facut liniste. Da asa ceva merita vazut si ascultat, mai mult decat orice altceva din Barcelona desi sunt o multime de locuri frumoase si interesante in acest oras minunat. 

Dupa ce am zabovit sa ascultam putin concertul de orga, am plecat caci trebuia musai sa ajungem la 16.30 la Parcul Guel.

Si am ajuns cu un autobuz care ne-a dus pana in poarta. Am spus la inceputul povestirii mele ca nu am avut nevoie de transportul in comun decat foarte putin.Dar cat am circulat cu trenul, metruol sau autbuzul, am vazut ca au o logistica exceptionala a traficului mijloacelor in comun. In fiecare statie ti se anunta ora si traseul instantaneu al autobuzului. Daca avea intarziere stiai in ce statie s-a intarziat. Deasemeni, am constatat o mare diferenta intre galagiosii calatori italieni, pe care i-am cunoscut cand am fost la Roma acum cateva luni si calatorii din Barcelona, linistiti, toata lumea vorbea cu glas scazut aproape in soapta, fara sa gesticuleze sau sa ridice vocea. Mi-a placut foarte mult. De fapt si pe strazi, erau cam aceleasi atitudini. Chiar ii spuneam lui Sorin ca nu am auzit vorbinduse romaneste, dar m-a facut atenta aproape imediat la un grup de langa noi care intradevar vorbeau romaneste dar foarte incet ca si toti de pe strada pe cand la Roma am auzit o multime de romani. Dar sa continui cu Parcul Guel. Este o alta lucrare exceptionala, neobisnuita si superba creata de Gaudi. Va postez cateva poze caci imaginile vorbesc de la sine.

Am fost incantati si ca vremea a tinut cu noi si de cand am intrat la Sagrada Familia nu a mai plouat si nici nu a mai burat, asa ca am reusit sa ne terminam vizita si la Parcul Guel din care am plecat cu parere de rau caci am mai fi stat cateva ore. Este o lume de basm, iar mie imi plac foarte mult basmele. Si se pare ca nu numai mie, caci in parc era grozav de multa lume de nici nu puteai face poze dacat cu doi trei straini in cazul fericit, alteori era gramada de lume, dar vedeti in poze despre ce vorbesc. Am plecat la hotel, ne-am luat bagajele, ne-am dus in statia de tren care era char langa hotel si intr-o ora eram in aeropot, iar in doua ore trebuia sa ne imbarcam, dar...o data s-a deschis poarta cu jumatate de ora mai tarziu, apoi am urcat in avion, ne-am aranjat bagajele, ne-am ocupat locurile, ne-am pus centurile, am inchis telefoanele si alte chestii care ar fi putut interfera cu transmisiile pilotului, si am asteptat rabdatori ca sa plecam cam in 10 minute. Dar dupa 10 minute dl. Comandant cu greu de parca isi cauta cuvintele ne-a transmis, sa fim linistiti pe locurile noastre, ca avionul are intarziere o ora si de fapt nici peste o ora nu se stie daca ni se va da liber la decolare. Calatorii au fost foarte nelinistiti mai ales cei cu copii mici. Ce mai, am avut o intarziere de peste 2 ore si asta datorita codului rosu de vreme rea din apropiere si o multime de avioane care s-au intors s-au erau in asteptare ca si noi. Pana la uma am decolat si pe la ora 3 dimineata ora Bucurestiului am aterizat la Otopeni de unde ne-a preluat masina de la hotel Otopeni care ne-a dus repede la hotel unde aveam rezervata o camera. Am adormit aproape instantaneu si pe la 11 ne-am trezit odihniti si am pornit spre casa. 

Am aflat ca Sagrada Familia va fi terminata peste 8 ani , in 2016. Daca suntem sanatosi vom merge sa o vedem cum arata terminata dar dorinta mea ascunsa si adanca este de a mai ajunge la Barcelona cel putin o data pana atunci.