VACANȚA ÎN BULGARIA -A TREIA PARTE- MĂNĂSTIREA RILA

VACANȚA ÎN BULGARIA

-A TREIA PARTE-
MĂNĂSTIREA  RILA   

      După relaxarea și odihna de la malul mării, în dimineața celei de a 11 zi am plecat din Sunny Beach spre vestul Bulgariei, în stațiunea Boroveț, unde ne-am luat trei nopți de cazare. Am avut de gând ca în drum să mai vizităm o așezare, două dintre care Plovdivul neapărat. Dar planurile noastre au fost date peste cap de canicula care deja se instalase în Bulgaria. Dacâ la malul mării, briza facea mai respirabilă atmosfera, cu cât ne îndepărtam de mare cu atât arșița devenea mai cruntă. Am renunțat pe rând la vizitele planificate și ne-am oprit în Plovdiv să facem cațiva pași. Dar în oraș am ajuns la ora 13, și termometrele stradale arătau 39 grd., așa că am încercat să găsim o terasă unde să bem un suc , să mâncăm o inghețată, dar din nefericire într-o oră de mers nu am găsit nici una deschisă și epuizați de caniculă ne-am grăbit spre aerul condiționat din mașina și am plecat mai departe. Am ajuns la Boroveț în jurul orei 16 și după ce ne-am cazat, am încercat să reconsiderăm strategia din ziua aceea, deoarece aveam o mulțime de timp, nemai hoinărind prin Plovdiv și încă vreo două orășele. Brovețul este o stațiune de munte asemănătoare cu Poiana Brașov, unde lumea vine iarna să schieze. Acum Borovețul era cam pustiu, puținii turiști din zona era veniți pentru drumeții pe munte. Cam toate magazinele erau închise și cum era cam târziu de a începe o drumeție pe munte. ne-am gândit să facem o vizită la Mănăstirea Rila, pe care aveam de gând inițial să o vizităm când am fi plecat din Boroveț, în drum spre Sofia. Asa ca cei puțin peste o sută de km, i-am parcurs lejer intr-o ora și ceva, admirând munții ce se zăreau în  zare pe tot traseul pâna la Mănăstirea Rila.Am ajuns la timp sa reușim să vizităm mănăstirea cât încă mai era lumina. Am fost placuți impresionați de această mănăstire, considerată cea mai mare și mai importantă mănăstire ortodoxă din Bulgaria și din sud-estul Europei. Complexul monastic, considerat a fi una dintre cele mai de seamă capodopere ale arhitecturii renașterii naționale bulgare, a fost declarat monument istoric în 1976. Importanța culturală, istorică și arhitecturală au făcut ca aceasta să fie trecută în Patrimoniul Mondial UNESCO in 1983.

Mănăstirea poartă numele Sf.Ivan din Rila, care de fapt a locuit intr-o peșteră nu departe de complexul monahal, care a fost ridicat în secolul X de ucenicii săi care au venit în munți ca să învețe de la el.
Mănăstirea a fost distrusă și refăcută tot de atâtea ori dea lungul istoriei sale.
Întregul complex ocupă o arie de peste 8.000 m² și are formă dreptunghiulară, centrat fiind în jurul curții interioare de puțin peste 3.000 m², în care se află turnul și biserica principală. Biserica principală a fost construită în sec. al XIX-lea.Dintre elementele ei cele mai valoroase sunt un iconostas placat cu aur a cărui realizare a durat cinci ani, frescele la care au lucrat multi meșteri din Bulgaria și mai multe icoane datând din secolele XIV până în secolul XIX. Complexul rezidențial este cu patru etaje și are 300 de chilii și mai multe încăperi specifice unui complex monahal și deasemeni o bibliotecă cu 250 de manuscrise și 9000 de volume vechi tipărite. Zidurile exterioare înalte, groase, din piatră, cu ferestre mici, se aseamănă cu zidurile unei cetăți.

        Am plecat cand s-a întunecat și am ajuns prea târziu la hotelul la care eram cazați, când restaurantul se închisese și noroc de ceva ronțanele ce le avem cu noi când mergem cu mașina și cu care ne-am păcălit cina. Am adormit cu gândul la aventura ce ne aștepta a doua zi în "Circuitul celor 7 lacuri" din muntii Rila.