SPANIA - ANDALUZIA-CAMINITO del REY

Vacanta din Andaluzia, regiune din sudul Spaniei a fost un vis implinit. Vacanta am planificat-o din decembrie 2023, in perioada dintre Craciun si Revelion, cand aproape toate problemele din anul respectiv s-au cam terminat sau sunt puse pe stand by, caci urmeaza un nou an pe care cu totii speram sa-l incepem cu forte proaspete, cu noi sperante, noi incercari si noi impliniri. Asa ca noi in acea perioada ne facem planurile de vacanta pentru urmatorul an.Noi avem multe dorinte in ceea ce privesc calatoriile, si din multele dorinte ne-am hotarat pentru Andaluzia pentru luna septembrie. 

================================================

Ne-am cautat obiectivele importante si cele mai putin importante dar interesante si provocatoare, astfel reusind sa ne fixam timpul alocat vacantei si asupra locurilor de popas unde am comandat chiar de atunci cazarile si acelea cautate cu grija privind conditiile si preturile. Unele cazari le-am platit de atunci iar altele pe parcurs sau chiar la cazare. Tot atunci ne-am achizitionat si biletele de avion. Avantajul comenzilor facute cu cateva luni inainte atat la cazari cat si la transport, este costul redus cu pana la 50 la suta. Din ianuarie pana in septembrie am urmarit obiectivele care necesitau achizitii de tichete de intrare in avans pe care le-am cumparat on line de cum incepeau vanzarea acestora.Planul nostru a fost sa luam avionul de la Bucuresti la Malaga, unde sa inchiriem o masina, pe care am inchiriat-o on line tot in decembrie 2023, cu care sa ne deplasam in prima zi la Caminito del Rey, dupa care tot pentru o vizita de cateva ore la Sentenil de las Bodegas, apoi la Ronda pentru un popas de doua nopti.A urmat Gibraltar pentru 5-6 ore, Tarifa si Cadiz pentru scurte vizite si popas de o noapte la Jerez de la Frontera de unde a doua zi dimineata dupa vizita la cateva obiective am pornit catre Sevilla, pe care am programat-o doua nopti de cazare.Urmeaza Cordoba de asemenI doua nopti de cazare, apoi Granada pentru trei nopti de cazare. Aici pe langa obiectivele insemnate am planificat si o plimbare, eventual o drumetie pe Siera Nevada.De la Granada urma sa ne intoarcem la Malaga incheind circuitul in Andaluzia, trecand prin cele mai importante orase din regiune.De la Granada la Malaga am programat scurte vizite la Nerja, unde eventual faceam o baie in Mediterana si o vizita in renumitul sat alb andaluz Frigiliana.La Malaga incheiam tot cu doua nopti de cazare, avand suficient de multe obiective de vizitat incat sa mai ramanem o zi. Vacanta noastra a inceput pe 10 septembrie dupa amiaza, cand am plecat la Bucuresti cu masina si ne-am cazat la un hotel aproape de aeroport si unde aveam posibilitatea unei parcari pe termen lung. A doua zi de la hotel ne-au asigurat transportul la aeroport si la ora 11 decolam spre Malaga. Am ajuns la Malaga pe la ora 15 si jumatate si pana ne-am preluat masina, pana ne-am cazat s-a facut aproape ora 18, cand am plecat spre Alcazaba din Malaga, pe care am vizitat-o timp de vreo doua ore, pentru un bilet de 2 euro.Se poate vizita impreuna palatul Alcazaba si Fortareata Gibralfaldo cu un bilet comun de 5 euro valabil 48 de ore.Dar pentru ca noi aveam tichetele de intrare pentru Comenito del Rey pentru data de 12 ora 10.40, am vizitat doar Palatul Alcazaba.Foarte frumos, minunat acest palat la care voi reveni cand voi incheia circuitul cu inca o zi in Malaga dupa doua saptamani.

Pentru Caminito del Rey, am achizitionat biletele de intrare on line din luna aprilie si inca nu am mai gasit la ora 9.30 cum am fi vrut. Asa ca pentru cei ce vor la Caminito del Rey sau in alte locuri de vizitat in Andaluzia, trebuiesc achizitionate bilete de intrare din timp caci altfel ori pierdeti mult timp stand pe la randuri si poate nici nu prindeti bilet. La Muzeul Picasso am patit asa ceva.Am spus ca nu se prea inghesuie lumea la muzee asa ca nu am luat bilet si cand am ajuns la muzeu trebuia sa stau la un rand imens de persoane dupa care mai pierdeam aproape o ora sa pot intra cu o serie de la ora fixa.Asa ca am renuntat.Am vazut un muzeu Picasso la Barcelona.

In dimineata de 12 septembrie pe la ora 7.30 dupa ce am servit micul dejun ne-am urcat in masina si am pornit spre Ardales, localitatea de unde incepe traseul spre intrarea de nord a canionului.Distanta de 65 de km am parcurs-o intr-o ora si dupa ce ne-am parcat masina langa restaurantul El Chioscko, reper dat de toti care au mai fost si chiar pe situl Caminito del Rey se regaseste ca reper, am mers circa 200 de m pana la un tunel pietonal la intrarea caruia se gaseste un indicator cu 1.5 km pana la intrarea in Caminito del Rey. Am parcurs tunelul care este luminat cu luminite din podea si este de circa 600-700 m, dupa care am continuat inca 800-900 m pe o carare lata prin padure si partial in vecinatatea unui lac.Peisajul este foarte frumos dar dupa ce intri in canion nimic nu mai pare frumos decat canionul.

Caminito del Rey, m-a fermecat de prima data cand am citit despre aceasta cale a regelui. Asta s-a intamplat acum vreo 4-5 ani in urma, cand am inscris-o in lista mea de calatorii dorite.Si pana atunci dar mai ales dupa ce am parcurs canionul in care se afla aceasta pasarela pietonala , suspendata la 140 m deasupra raului care curge tumultos si peste care mai sunt peste 100 de m de stanca ce urca spre cer, am spus ca merita o calatorie in Andaluzia si doar pentru a parcurge traseul din Caminito del Rey.

Nu trebuie sa fii turist, tanăr sau dependent de sporturi extreme pentru a indrazni. Este suficient sa iubesti aventura si peisajele naturale, precum si sa doresti ceea ce pare imposibil, dar este la indemana noastra.

Aceasta pasarela a fost construita intre 1901 si 1905 pentru a facilita trecerea muncitorilor prin defileul Gaitanes catre hidrocentrala din Corros.Se numeste Caminito del Rey, deoarece in 1921 , regele Alfonso al XIII a parcurs o portiune din aceasta pasarela pentru inaugurarea lacurilor de acumulare Guadalhorce si Guadalteba. Dupa finalizarea lucrarilor la hidrocentrala, pasarela nu a mai fost folosita decat de turisti ocazionali si alpinisti indrazneti si nimeni nu s-a ingrijit de ea astfel ca a inceput sa se degradeze si cu timpul si-a capatat tristul renume de unul din cele mai periculoase drumuri din lume, acolo pierind destui oameni. Astfel ca s-a interzis intrarea pe acest traseu pana in 2014 cand s-a trecut la construirea unei noi pasarele in scop turistic.Aceasta noua constructie urmeaza acelasi traseu ca cea veche si este amplasata la mai putin de un metru deasupra celei vechi care se mai vede in locurile in care nu s-a prabusit. Noul drum este foarte sigur si poate fi parcurs de oricine de orce varsta sau orice conditie fizica. O aventură fara pericol sau risc, dar una care necesita nervi de otel si fara frica de vertij, care apare datorita inaltimii ametitoare si a senzatiei ca esti la propriu in aer.

Dar respirarea aerului proaspat de munte si parcurgerea acestui traseu pe inaltimi, a devenit o experienta de o frumusete unica si un risc calculat. Plimbandu-ma printre stanci, intre cer si apa privind departe in prapastie, am descoperit senzatii care pot fi traite doar in locuri ca acesta, locuri in care omul provoaca natura, se plimba prin ea cu respect si simte cat de mare este misterul ei.

Tot traseul are circa 8 km din care doar trei km sunt pe pasarela construita si acesti 3 km sunt din doua parti aproximativ egale despartite de un drum prin padure de circa 2 km. Restul de 3 km sunt drumurile care duc la intrarea si de iesirea din canion. Se recomanda sa ai incaltari aderente, sa ai o gustare si apa la tine caci pe tot traseul nu ai nici o sursa de apa si cum traseul ar putea dura 2 ore daca mergi continuu, dar te duci aculo sa faci poze, sa filmezi, sa casti gura si sa te minunezi asa ca dureaza intre 3 si 5 ore parcurgerea traseului. Deasemeni atat la intrarea cat si la iesirea din traseu sunt amenajate toalete publice, deoarece pe tot traseul nu ai unde sa-ti faci nevoile.Nu este permis cu aparate de filmat cu obiective supradimensionate sau cu bete de selfi sau gimbaluri, pentruca pasarela este destul de ingusta sunt zone in care nu se poate trece decat in sir indian si aceste instrumente pot deranja sau accidenta alti turisti.Noi ne-am achizitionat tichetele de intrare cu trei luni mai devreme online, conform sfaturilor celor care au mai fost. Cu toate acestea nu am mai gasit loc la prima ora , la 9.30 , cum am fi dorit asa ca am reusit sa achizitionam ultimele 2 locuri de la ora 10.40. Desi am citit foarte multe materiale scrise de cei care au fost pe acest traseu , aveam o grija privind efortul necesar, asa ca am hotarat ca in prima dimineata sa mergem sa facem acest traseu, cand inca nu eram obositi de calatoria prin Andaluzia. Pe la 9 si un sfert am ajuns la intrarea in canion. Acolo se fac grupuri de cate 30-50 de persoane si se da drumul in canion dupa ce se face o prezentare a regulilor de comportare pe traseu, pentru evitarea accidentelor, se inmaneaza fiecarei persoane cate un fes de plastic de unica folosinta si cate o casca de protectie.Ajungand asa de repede ne-am prezentat si noi tichetele cu emotia de rigoare ca ne vor trage pe dreapta pana la ora inscrisa pe tichet, dar nimeni nu s-a uitat la ora asa ca am intrat in prima serie cum de fapt ne-am dorit.Am intrat la 9.30 si am iesit pe la 14 si ceva cand am predat casca la iesire. Este greu de spus ce sentimente si impresii iti creaza o asemenea experienta.Totul a fost superb, fantastic, de poveste, o amintire de neuitat.Si asa cum am spus la inceput, doar pentru acest traseu merita sa calatoresti in Andaluzia care este minunata in intregime. Nici imaginile din poze sau filmari nu pot reda ce si cat a fost impresionata retina ochiului.Senzatia ca plutesti este foarte faina, dar nu trebuie sa constientizezi prea mult faptul ca intre tine si prapastia de peste o suta de metri de sub tine nu este decat o stinghie de lemn de cativa centimetri.Faptul ca te plimbi intre doi pereti de stanca aproape verticali de 200-300 m inaltime in care nu se aude decat vuietul apei care curge vijelios, dar tu nu vezi decat o pamblica ingusta verde si te miri ca poate scoate un zgomot atat de puternic, iti da impresia uneori de ireal , de vis , de nu-i adevarat cand vezi cata maretie a naturii, a frumosului iti este dat sa vezi . Este acel loc pe care merita sa-l vezi macar o data in viata!

Tunelul de la intrarea pe traseu "spre intrarea in canion"

Iesirea din tunel

De aici mai sunt circa 500 m pana la punctul de intrare

Traseul este plin de peisaje minunate

Prima portiune imediat dupa poarta de intrare pe traseul Caminito del Rey

Unul din Lacurile de acumulare

Incep sa apara minunatiile

Lasam in urma minunatiile create de om

Doi oameni fericiti ca sunt aici

Traseu inca continua pe pamant solid

Intrarea pe puntea suspendata se face de pe o zona betonata

Se poate admira peisajul in liniste, chiar daca haurile de jos iti transmit fiori reci pe sira spinarii

Si cam de aici incep si grijile privind stabilitatea si rezistenta puntii alcatuita din stanghii de lemn de circa 3-4 cm grosime.

Iesirea din zona puntii suspendate si continuarea prin padure pe traseul de legatura dintre punti de circa 2 km

Pe aceasta portiune se gasesc banci, locuri unde te poti odihni, servi o gustare sau hidratarea cu lichide

Am avut noroc de o vreme superba. 

Dupa acest tunel descoperit urmeaza cea de a doua portiune de punti suspendate intre doi pereti vericali saparti de milioane de ani de "firicelul"de apa ce se vede jos ca o pamblica verde dar al carui tunet rasuna puternic intre peretii inalti, verticali si apropiati.

De la iesirea din traseu, am mai parcurs circa 1 km pana la statia de autobuz din El Corro care ne-a dus inapoi la parcarea de la El Kiosco din Ardales, unde ne lasasem masina. Inantati de tot ceea ce facusem si vazusem pana la acea ora am pornit spre Ronda unde aveam rezervata cazarea pentru doua nopti dar mai intai am deviat cam o jumatate de ora de la traseu pentru a vizita satul Setenil de la Bodegas, un alt obiectiv WAW de pe lista noastra cu obiective din Andaluzia.